Jurnal de expat

FRANTA Franta (Metz mai precis) era ultima tara de pe lista. Acuma gandindu-te unde e Luxemburgul in Europa, pot sa zic ca am trisat un pic cu atatea tari in 14 zile. In fine, povestea incepe si se termina foarte repede si are la baza principiul romanesc al variatiilor de temperatura: "una calda, una rece". Dupa o Spanie care te lasa fara respiratie, am vizitat o Franta care te lasa fara inspiratie (mi-a luat o luna de concentrare si pentru zece randuri). Am ajuns acolo manat de colegii francezi care mi-au ridicat Metzu in slavi: ca e plin de monumente, ca e arhitectura de neegalat, ca aia si ailalta. Acuma nu pot sa fiu suparat pe ei ca sunt mandri de tara lor, ci pe mine ca am pus botu la prostii. Catedrala si gara sunt lucrurile care pot sa-ti atraga atentia, dar nu pentru mai mult de jumatate de ora fiecare. Si alea, noroc cu nemtii, care i-au cotropit o vreme, ca de altceva nu au fost in stare intre timp. Bucataria franceza tipica: mancare putina, scumpa si cu nume de

Reciclarea e lege in Germania. Asta inseamna ca fiecare separa plasticu, metalu, sticla (pe culori - alba, maro si verde), hartia si gunoiul menajer. Saci iti da primaria si amenzi (daca nu te tii de plan) iti da echivalentul Garzii de Mediu, asa ca nu prea e loc de intors. Totu merge brici, numa ca din cand in cand am diverse dileme. Spre exemplu vroiam sa arunc o pereche de sosete rupte. Ei bine, unde? Metal si sticla? Hmmm, parca nu. Oare or avea mai mult de 50% poliester? Ca daca da, atuncea intra la plastic. Cine naiba m-a pus sa arunc etichetele? Solutia salvatoare mi-a venit cand am deschis frigiderul. Le-am pus intre doua felii de branza frantuzeasca, din asta imputzita si le-am clasificat drept gunoi menajer. Mai am boala pe ambalajele duale. Cand cumperi paine ti-o dau in punga, jumate de hartie, jumate din plastic. Pai bine frate, nu putea sa fie toata de un fel? Din cauza asta am program de rupt pungi in doua de fiecare data cand mananc paine. Acum ma plimb de vreo doua lun