Jurnal de expat

Ma saturasem de norii cu dinti lungi si reci ce imi reduceau entuziasmul la o liniuta aproape in fiecare dimineata de iarna. Vroiam sa simt soarele cum imi mangaie parul proaspat tuns la periuta si ma face sa strang din ochi cand e prea puterninc incat se adancesc ridurile de expresie. Am procedat, desigur, la o cautare temeinica si amanuntita a destinatiilor care sa fie calde, nici prea departe, nici foarte scumpe si cu toate serviciile incluse cat sa nu-mi bat capul unde mananc in fiecare zi la pranz. Asa am ajuns la Maroc, in Agadir dupa ce rand pe rand am renuntat la Teneriffe, Cap Vert si Cipru (slava Domnului ca n-am dat curs ideii). Hotelul, Tafoukt, a facut exact ce a promis - e pe plaja, curat, mancare buna si in topul preferintelor la belgieni (dupa cum prezenta brosura Thomas Cook). Asta mai de pe urma a insemnat ca destinatia e foarte populara si pentru ce americanii numesc white trash in varianta belgiana– madame pe la 50 de ani, prea sarace pentru operatii e