Chirias in Germania

Nu m-am mutat de multa vreme intr-un oras de la marginea Germaniei, marginea cu Luxemburgul si anume, astfel incat sunt intr-un continuu process de uimire. Redau in continuare una dintre experientele recente, cu adevarat ciudata pentru mine, chirias roman in tara berilor si a carnatilor cu varza.

Vreo cateva seri la rand ma culcam cu caloriferele date la maxim, iar pe la miez de noapte ma trezeam intr-un frig de-mi scrasneau maselele. Injuram proprietara, sistemul nemtesc de incalzire centrala si pe mai cine imi aduceam aminte, puneam caciula pe cap, inca o haina pe mine si in doua trei ore adormeam la loc, clantanind usor din dinti.

In final, am cedat nervos si i-am lasat proprietarei un billet in care o intrebam cat de respectuos puteam, care e cauza fenomenului de ‘racire globala’. Raspunsul a venit in aceeasi seara, tot sub forma de bilet varat pe sub usa. Centrala, nemteasca de felul iei, vine din fabrica programata ca noaptea sa tina temperatura cam la 17 grade[1] intre telejurnalul de seara si primul clopot al bisericii (7 dimineata negresit in fiecare zi). Totul e o chestie de economisire, mi s-a explicat, conforma de asemenea cu legea germana si protectia chiriasilor. Astfel incat, localnicii fie ei cu dare de seama sau mai scapatati s-au obisnuit sa puna capul pe perna intocmai ca pensionarii romani – cu izmene flausate, paltonu si caciula in cap.

I-am explicat proprietarei ca, chiar daca am suferit de frig ani buni pe vremea comunistilor nu m-am calit suficient si ma asteptam ca regimul capitalist sa fie mai generos cu caldura. Femeia s-a conformat imediat dorintelor mele de putea dormi la nevoie in chiloti si tricou si intr-o marinimie nemteasca mi-a crescut cu 1 grad temperatura de noapte si a facut centrala sa se opreasca o ora mai tarziu si sa porneasca o ora mai devreme. La auzul acestor vesti neasteptate, o clipa mi-au trecut prin minte cateva alternative:

  • sa mai negociez o crestere cu 0.5 grade pe luna, astfel incat prin aprilie sa am 20 de grade in casa,
  • sa organizez un foc de tabara in mijlocul camerei,
  • rapiri de copii, telefoane de amenintare, scrisori capcana (nu neaparat in aceasta ordine),

Nu m-am oprit in final la niciuna dintre ele, ci m-am hotarat sa traiesc ca un adevarat german, cu turturi in barba pe principiul: daca pielea nemteasca poate, se adapteaza si aia romaneasc. Asa ca vizitatori din toate tarile, va rog, pe timp de iarna inarmati-va cu rabdare si haine groase.



[1] Am aflat ulterior de la niste prieteni romani care traiesc in Germania de ceva vreme ca daca vrei caldura, si anume peste circa 20 de grade trebe sa tii centrala pe avarie manuala.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Impresii de toamna

AMERICA - bucata cu bucata (compendiu bilingv) II

Tara Bahtilor - the begining